Implementarea acestei strategii necesită un efort colectiv de la guvern, sectorul privat, academia și societatea civilă. Cu alte cuvinte, succesul său va depinde de coordonarea eficientă, de adaptarea la schimbările tehnologice rapide și de o abordare inclusivă și responsabilă față de dezvoltarea și utilizarea AI. Pe măsură ce România avansează pe acest drum, strategia servește nu doar ca un ghid pentru acțiune, ci și ca un angajament față de un viitor digital care este benefic pentru toți cetățenii săi.
Introducere
În contextul unei lumi din ce în ce mai digitalizate, România a recunoscut nevoia urgentă de a-și defini direcția în domeniul inteligenței artificiale (AI). Astfel, la data de 25 iulie 2024, a fost publicată în Monitorul Oficial Hotărârea nr. 832/2024, care aprobă "Strategia Națională în domeniul Inteligenței Artificiale 2024-2027". Această strategie reprezintă un angajament național de a valorifica potențialul AI pentru a stimula dezvoltarea economică, a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor și a poziționa România ca un actor important în ecosistemul global de AI.Cu un accent puternic pe educație, inovare, etică și integrare socială, strategia oferă un cadru pentru dezvoltarea și implementarea tehnologiei AI într-un mod responsabil și incluziv.
Obiectivele Strategiei
1. Susținerea educației și formarea de competențe în AI:
-
Implementarea programelor educaționale pentru AI la toate nivelurile.
-
Dezvoltarea de cursuri specifice în universități și școli.
-
Formarea continuă a profesorilor în domeniul AI.
-
Creșterea numărului de specialiști în AI prin burse și programe de mentorat.
-
Colaborarea cu industria pentru a alinia educația la nevoile pieței muncii.
-
Încurajarea participării femeilor și a grupurilor subreprezentate în AI.
-
Crearea de laboratoare și centre de excelență în AI.
-
Integrarea AI în curriculele de învățământ preuniversitar și universitar.
-
Dezvoltarea de resurse educaționale deschise în domeniul AI.
-
Promovarea educației digitale și a alfabetizării AI în rândul populației generale.
2. Dezvoltarea infrastructurii și a seturilor de date necesare:
-
Crearea de platforme naționale pentru schimbul de date.
-
Investiții în infrastructură de calcul de înaltă performanță.
-
Standardizarea datelor pentru a facilita cercetarea și inovarea.
-
Asigurarea securității și confidențialității datelor.
-
Promovarea accesului deschis la date și resurse pentru cercetare.
-
Dezvoltarea de baze de date publice pentru antrenarea modelelor AI.
-
Sprijin pentru proiecte de cercetare care necesită mari volume de date.
-
Colaborarea cu sectorul privat pentru partajarea de date.
-
Implementarea unor standarde etice în managementul datelor.
-
Facilitarea accesului la cloud computing pentru proiecte AI.
3. Consolidarea sistemului de cercetare-dezvoltare-inovare în domeniul AI:
-
Creșterea finanțării pentru cercetare în AI.
-
Încurajarea colaborării între universități, institute de cercetare și companii.
-
Susținerea start-up-urilor și a inițiativelor antreprenoriale în AI.
-
Dezvoltarea de parteneriate internaționale pentru cercetare.
-
Crearea de programe de incubare și accelerare pentru AI.
-
Organizarea de conferințe și evenimente de profil.
-
Promovarea publicațiilor și brevetelor în domeniu.
-
Asigurarea transferului de cunoștințe de la cercetare la industrie.
-
Investiții în tehnologii disruptive și avansate.
-
Evaluarea și monitorizarea impactului cercetării în AI.
4. Facilitarea transferului tehnologic prin parteneriate:
-
Încurajarea parteneriatelor public-private.
-
Crearea de platforme de match-making între cercetători și industrie.
-
Dezvoltarea de programe de stagii și practică în companii AI.
-
Susținerea proiectelor pilot care utilizează tehnologii AI.
-
Implementarea unor mecanisme de finanțare pentru proiectele inovatoare.
-
Sprijinirea patentării și comercializării inovațiilor în AI.
-
Facilitarea accesului întreprinderilor mici și mijlocii la tehnologii AI.
-
Organizarea de evenimente de networking și colaborare.
-
Promovarea culturii inovatoare în companii și instituții.
-
Crearea de echipe interdisciplinare pentru proiecte de AI.
5. Promovarea utilizării etice și transparente a AI:
-
Dezvoltarea unui cadru etic pentru aplicațiile AI.
-
Formarea specialiștilor în etica AI.
-
Implementarea de mecanisme de verificare a conformității etice.
-
Asigurarea transparenței algoritmilor și a deciziilor bazate pe AI.
-
Protecția drepturilor fundamentale în utilizarea AI.
-
Colaborarea cu organizații internaționale pentru standarde etice.
-
Susținerea dezbaterilor publice privind etica în AI.
-
Implementarea de politici anti-discriminare în sistemele AI.
-
Monitorizarea impactului social al AI.
-
Educația publicului privind riscurile și beneficiile AI.
Concluzie
Strategia Națională în domeniul Inteligenței Artificiale 2024-2027 a României este un pas semnificativ spre integrarea tehnologiei AI într-un mod care să reflecte valorile și nevoile societății românești. Prin accentuarea educației, cercetării și dezvoltării, infrastructurii de date și eticii în AI, strategia oferă un cadru ambițios și comprehensiv pentru a transforma România într-un centru de excelență în inteligența artificială. Acest plan nu doar că vizează să stimuleze inovația și să pregătească forța de muncă pentru viitor, dar și să asigure că beneficiile AI sunt distribuite echitabil, protejând în același timp drepturile și demnitatea umană. Implementarea acestei strategii necesită un efort colectiv de la guvern, sectorul privat, academia și societatea civilă. Cu alte cuvinte, succesul său va depinde de coordonarea eficientă, de adaptarea la schimbările tehnologice rapide și de o abordare inclusivă și responsabilă față de dezvoltarea și utilizarea AI. Pe măsură ce România avansează pe acest drum, strategia servește nu doar ca un ghid pentru acțiune, ci și ca un angajament față de un viitor digital care este benefic pentru toți cetățenii săi.
UE și-a recunoscut rolul de lider în reglementarea tehnologiei
În contextul global al dezvoltării rapide a tehnologiei și în special a inteligenței artificiale, Uniunea Europeană a adoptat o poziție proactivă, recunoscându-și rolul de lider în reglementarea tehnologiei. Acest capitol explorează cum UE a trasat calea pentru un ecosistem digital sigur, etic și inovativ prin următoarele subpuncte:
1. Actul privind Inteligența Artificială (AI Act):
-
Introducerea primelor reglementări globale privind utilizarea AI, bazate pe riscuri.
-
Clasificarea sistemelor AI în funcție de impactul lor social și individual.
-
Interzicerea anumitor aplicații AI considerate inacceptabile din punct de vedere etic.
2. General Data Protection Regulation (GDPR):
-
Stabilirea unui standard global pentru protecția datelor personale.
-
Drepturi extinse pentru cetățeni privind controlul datelor lor.
-
Obligații stricte pentru companii în gestionarea datelor utilizatorilor.
3. Digital Services Act (DSA) și Digital Markets Act (DMA):
-
Reglementarea platformelor digitale pentru a proteja utilizatorii și a asigura concurența loială.
-
Transparența algoritmilor de recomandare și a publicității online.
-
Măsuri pentru a combate dezinformarea și conținutul ilegal.
4. Inițiative pentru etica în AI:
-
Publicarea Ghidului Etic pentru AI de către Comisia Europeană.
-
Promovarea principiilor de transparență, echitate, și responsabilitate în dezvoltarea AI.
-
Crearea unui Observator European pentru AI pentru monitorizarea și evaluarea eticii în AI.
5. Standardizarea și certificarea:
-
Dezvoltarea de standarde europene pentru AI, inclusiv pentru securitate și interoperabilitate.
-
Sistem de certificare pentru sistemele AI de înaltă performanță și înalt risc.
-
Colaborarea cu organizații internaționale pentru standardizare, cum ar fi ISO și IEEE.
6. Investiții în cercetare și inovare:
-
Programul Horizon Europe cu un focus puternic pe AI și tehnologii digitale.
-
Fonduri dedicate pentru proiecte de cercetare care respectă principiile etice UE.
-
Crearea de parteneriate public-private pentru inovare în AI.
7. Educație și formare:
-
Integrarea educației digitale și a competențelor în AI în sistemele educaționale.
-
Inițiative pentru educația continuă și recalificarea forței de muncă în contextul AI.
-
Programe de conștientizare publică privind impactul și utilizarea AI.
8. Dialog global și cooperare:
-
UE ca actor principal în discuțiile internaționale despre guvernanța AI.
-
Participarea activă în organizații globale pentru a influența politicile tehnologice.
-
Acorduri bilaterale și multilaterale pentru a promova standardele europene.
9. Protecția consumatorilor și drepturi fundamentale:
-
Asigurarea că tehnologiile AI respectă drepturile la viață privată, nediscriminare și protecția consumatorilor.
-
Măsuri pentru a preveni manipularea consumatorilor prin sisteme AI.
-
Evaluarea impactului social și economic al AI asupra pieței muncii și societății.
10. Adaptabilitate și flexibilitate legislativă:
-
Recunoașterea nevoii de actualizare continuă a legislației pe măsură ce tehnologia AI evoluează.
-
Crearea de mecanisme pentru monitorizarea și ajustarea reglementărilor.
-
Angajamentul față de o legislație "viitoare", care să permită inovarea fără a compromite siguranța.
Concluzie
Prin aceste acțiuni, Uniunea Europeană nu doar că și-a asumat rolul de lider în reglementarea tehnologiei, dar a și stabilit un precedent global pentru cum ar trebui să fie abordate provocările și oportunitățile aduse de inteligența artificială și alte tehnologii emergente. Acest cadru normativ robust oferă un echilibru între protecția cetățenilor și stimularea inovației, asigurând că beneficiile AI sunt distribuite în mod echitabil și că dezvoltarea tehnologică este aliniată cu valorile europene de democrație, drepturi fundamentale și stat de drept. Pe măsură ce tehnologia continuă să transforme societatea, UE rămâne vigilentă și adaptabilă, gata să modeleze viitorul digital într-un mod care să fie benefic pentru toți.